Sărbătorile pascale

     Cuvântul Paşte vine din ebraică, unde „Pesahh” înseamnă „trecere” şi desemnează o sărbătoare rânduită de Moise pentru a fixa în memoria evreilor fuga din Egipt, mai precis momentul eliberării acestora din robie. Paştele evreiesc este o sărbătoare religioasă care se celebrează la o dată fixă, în perioada 15-23 a lunii Nissan. În calendarul evreiesc religios aceasta este prima lună a anului şi ea durează de la luna nouă din martie până la luna nouă din aprilie.

   

        În timpul celor opt zile cât durează sărbătoarea, evreii mănîncă pâine nedospită, făcută doar din făină şi apă, numnită matzos (azimă).  Se spune că, părăsind Egiptul în fugă ei n-au mai avut timp să coacă pâinea şi au luat cu ei  nişte turte nedospite.

        Masa este aranjată potrivit unui ritual specific. Pe masa de Paşte (Seder) se alfă câteva mâncăruri simbolice: matzos, charoset (un amestec de nuci măcinate, mere, scorţişoară şi miere, care simbolizează lutul din care sclavii evrei făceau cărămizile folosite pentru construcţiile Faraonului),un ou fiert tare care simbolizează viaţa şi renaşterea. Oul se înmoaie în apă sărată, care simbolizează lacrimile provocate de sclavie dar şi de bucuria eliberării.  Pe masă trebuie să se afle ierburi amare care se înmoaie în apă sărată, ca simbol al greutăţilor sclaviei, o bucată de carne de miel cu os, în amintirea salvării evreilor de către Dumnezeu  din sclavia Egiptului şi  vin.

        Cum se stabileşte data Paştelui la creştini?

      La creştini nu există o dată fixă de sărbătorire a Paştelui, ci aceasta depinde de  două fenomene  astronomice: primul este echinocţiul de primăvară, care cade întotdeauna la 21 martie iar celălalt are o dată schimbătoare, fiind legat de mişcarea de rotaţie a lunii în jurul pământului  - luna plină de după echinocţiul de primăvară. Astfel, Paştele este sărbătorit întotdeauna în prima duminică după luna plină de după echinocţiu.

        Catolici, ortodocşi sau protestanţi,  pentru toţi sărbătoarea pascală  are aceeaşi semnificaţie: trecerea de la moarte la viaţă, trecere reprezentată de învierea lui Iisus Cristos.

        Tradiţiile de Paşti sunt asemănătoare la creştini, indiferent de rit. În noaptea de Înviere, creştinii merg la slujbă. De pe masa de Paşti nu lipsesc ouăle roşii,carnea de miel, pasca cu brânză dulce sau cozonacii.

     

      

      Oul simbolizează fertilitatea şi începutul unei vieţi noi. Dăruirea acestora este o tradiţie anterioară creştinismului. Acum 5000 de ani perşii ofereau ouă de găină pentru a celebra venirea primăverii, acestea fiind considerate aducătoare de noroc. La egipteni, oul era considerat simbol al universului, gălbenuşul fiind soarele, iar oamenii locuind în albuş. În Roma Antică, ele erau considerate simbol al fertilităţii. Se spune că în dimineaţa naşterii moştenitorului împăratului roman Septimiu Sever, o găină a ouat un ou roşu. Această anomalie a naturii a fost punctul de pornire al  obiceiului de a se dărui ouă colorate.

    Dar acest obicei s-a extins în toată Europa abia din secolul al XIII-lea . 

   Ouăle roşii sunt nelipsite de pe mesele creştinilor, acestea simbolizând sângele lui Iisus Hristos şi miracolul renaşterii.

      La masa de Paşti ouăle se ciocnesc respectându-se un anumit ritual: persoana mai în vîrstă ciocneşte prima oul rostind cunoscuta formulă " Hristos a Înviat !", la care se i se răspunde cu: "Adevărat a Înviat !"

      Astăzi ouăle se colorează în toate culorile, obiceiul fiind întâlnit în toate colţurile planetei. În unele zone, decorarea ouălelor este considerată o artă, acestea fiind împodobite cu mărgele, ceară sau desene elaborate, fiind renumit , de pildă,  obiceiul încondeierii ouălelor practicat în Bucovina.

           

        În Anglia, pe vremea lui Edward I, se cheltuiau sume uriaşe pe ouă  pictate şi îmbrăcate în foiţă de aur care erau oferite  în dar membrilor familiei regale.

         Acest obicei se regăseşte 500 de ani mai târziu la curtea regelui Ludovic al XIV-lea.  Astfel,  în Săptămâna Sfântă se aduceau la palat ouă , iar în ziua de Paşti regele însuşi distribuia ouă pictate şi îmbrăcate în  foiţă de aur curtenilor şi poporului.

        Dar cele mai faimoase ouă de Paşti sunt cele create de bijutierul Peter Carl Fabergé la începutul secolului al XIX-lea. Ele sunt făcute din aur, argint şi pietre preţioase şi se deschid pentru a scoate la iveală figuri detaliate de oameni, animale, plante sau clădiri.Au fost create 57 de astfel de ouă, care în prezent constituie obiecte muzeale de mare valoare.

                                 sursa foto: Wikipedia

         În secolul al XVIII-lea a apărut obiceiul de a goli conţinutul unui ou crud pentru ca apoi să fie umplut cu ciocolată. Apoi s-au confecţionat  mulaje speciale şi de acum înainte s-a impus obiceiul de a oferi copiilor ouă de ciocolată. În unele ţări se organizează adevărate « Vânători » de ouă, copiii întrecându-se să găsească ouăle sau găina de ciocolată ascunse prin grădină. Căutarea poate continua şi în afara casei, ouăle fiind  ascunse în spaţii publice iar copiii din comunitate fiind invitaţi să le găsească.

        Un alt joc este «Rostogolirea oului de Paşti », unde câştigă cel care reuşeşte să rostogolească oul pe o distanţă mai mare fără să-l spargă. Este celebru jocul organizat în fiecare an pe peluza de la Casa Albă, unde copiii vin cu coşuri pline de ouă multicolore şi se întrec sub ochii preşedintelui american.

        În tările anglo-saxone, inclusiv în Australia, cel aduce  ouăle (de ciocolată) este un...iepuraş. Tradiţia aceasta vine de la vechii celţi, care ţineau o sărbătoare în cinstea zeiţei iubiriii, reprezentată  de  un iepure     (simbol al fertilităţii). În ajunul Paştelui, copiii pregătesc un fel de cuib în care iepuraşul să depună ouăle, existând credinţa că de Paşti, este rândul acestuia să le clocească. 
      Ştiaţi că exită o... Insulă a Paştelui? Numele adevărat al acesteia este Rapa Nui şi face parte din arhipeleagul polinezian. Ea se întinde pe 118km pătraţi şi este de fapt un bloc de lavă cu o înălţime de 500 m. Este celebră pentru cele 700 de statui uriaşe sculptate în rocă vulcanică aflate aici. Îşi datorează porecla faptului că a fost descoperită chiar în ziua de Paşti.

                              sursa foto: Wikipedia

Găsiţi această fişă în format pdf aici:http://issuu.com/era123/docs/sarbatorilepascale1