S-a întâmplat demult, atât de demult
încât nimeni nu-şi mai aminteşte acele vremuri. Nu exista nimic nicăieri. Era doar
un neant fără început şi fără sfârşit.
Dumnezeu domnea peste acest neant. Nu puteai să-l vezi, să-l simţi,
să-l auzi sau să-l atingi. Şi apoi într-o zi, Dumnezeu s-a hotărât să
creeze lumea. Şi totul s-a schimbat : erau lucruri de
văzut, de mirosit, de auzit şi de pipăit. Dumnezeu
şi-a contemplat opera, dar nu i-a plăcut. A hotărât
atunci să distrugă tot ce a construit şi să o ia de la început.A făcut asta de
multe ori, fără să fie vreodată mulţumit. Apoi,
ridicându-şi mâinile în aer, a creat la dreapta sa Cerul şi la stânga sa, Pământul. De data aceasta reuşise. Era cea mai bună dintre lumile create până atunci !
Dar Creaţia
Sa era încă departe de final. Pământul era gol, trist şi sumbru, acoperit de mări adânci şi munţi neprietenoşi.
El suspina… Într-un târziu se hotărî să vorbească cu Dumnezeu :
- Doamne, tu
m-ai abandonat. Ai păstrat Cerul aproape
de tine, dar pe mine m-ai alungat. Am rămas singur, cu pietre negre şi ape
îngheţate, departe de tine !
Dumnezeu fu
mirat de vorbele Pământului şi căzu pe gânduri. Apoi spuse :
- Pământule,
departe de mine gândul de a te face să suferi. Şi cred că
ştiu cum să te ajut. Peste puţin timp, vei vedea pe suprafaţa ta
flori şi copaci, iarbă şi multe alte plante. Vei răspândi mii de parfumuri şi
vei hrăni oamenii şi animalele. Vei auzi râsul copiilor lor şi le vei oferi
adăpost.
Datorită
acestor vorbe, Pământul s-a liniştit. Dumnezeu
a creat apoi Soarele şi Luna. De la sosirea lor, lumea întreagă s-a umplut de
lumină. Soarele şi Luna aveau aceeaşi mărime şi străluceau cu aceeaşi putere în
acelaşi timp. Aveau aceleaşi drepturi. Se alternau deasupra
Pământului şi graţie veghei şi somnului lor, oamenii puteau să
măsoare scurgerea timpului pe Pământ.
Totul
ar fi fost cum nu se poate de bine, dacă
Luna ar fi fost mulţumită de soarta sa. Din nefericire, ea hotărî să se plângă Creatorului, aşa cum Pământul o făcuse înaintea sa. Era
sigură că dacă Dumnezeu ascultase ruga
Pământului, o va asculta şi pe a sa:
- Doamne, de
ce Soarele luminează la fel ca mine ? Tu ne-ai dat aceeaşi putere şi
aceeaşi mărime. Cum să ne deosebească oamenii ?
Dumnezeu fu puţin surprins de vorbele
Lunii şi rămase pe gânduri. După câteva clipe, o întrebă :
- Şi ce vrei
de la mine ? Vrei cumva mai multă
strălucire ?
-Nu,
răspunse Luna cu viclenie. Dar ar trebui ca tu să mai iei un pic din lumina soarelui, căci oamenii nu
au nevoie de atâta lumină.
Dumnezeu s-a
întristat. Pusese atâta dragoste în crearea acestei lumi şi iată că gelozia a
apăruse deja. Se temea că dacă nu va găsi repede o soluţie, opera sa va fi
distrusă. S-a întors către Lună şi i-a spus:
-
Ai dreptate, Lună. Nu poate fi egalitate între tine şi Soare. Am să transform o
parte din tine în miliarde de stele şi strălucirea ta se va pierde în
scânteierea lor . Şi pentru că tu
râvneşti la lumina Soarelui, vei primi de
acum înainte lumina de la el. Pentru
că ai fost nedreaptă cu Pământul, vei rămâne în umbra lui de fiecare dată când
el va trece pe lângă tine.
Odată aceste cuvinte rostite, Luna începu să
se micşoreze şi lumina sa păli. Stelele scânteiau. Pământul
îi arunca umbra sa, iar Soarele o învăluia într-o lumină palidă. Luna începu să plângă şi
între două suspine spuse :
- Iartă-mi
orgoliul, Doamne ! Nu mă părăsi.
Dumnezeu spuse:
- Nu pot
să-mi retrag cuvintele, dar pot să-ţi
acord cel puţin consolarea de a şti că niciodată stelele nu te vor abandona.
Ele vor rămâne în suita ta şi Evreii vor număra după tine zilele, săptămânile
şi lunile. Plecând de la stele, ei vor afla începutul şi sfârşitul fiecărei
zile.
De atunci, stelele însoţesc Luna şi Evreii îşi potrivesc
calendarul după ciclurile acesteia. Ei
îşi încep ziua în momentul în care
primele trei stele apar pe cer. Atunci
când faţa Lunii începe să crească, ei recită în lumina sa rugăciunea lor specială
. Luna atinge apoi plinătatea sa şi iese
fericită din umbra pământului , uitând de vechea sa greşeală.
sursa: Le contes pour enfant du monde
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu